Ştiri:

Sinaxar 7 Decembrie

În această lună, în ziua a șaptea, pomenirea Cuviosului Părintelui nostru Ambrozie, episcopul Mediolanului (Milano, Italia).

Cuviosul Părintele nostru Ambrozie era de loc din cetatea Romei. Era senator: bărbat destoinic la cuvânt, cântar și cumpănă a dreptății. Nu dădea hotărârile după fața oamenilor, ci cu nepărtinire și cu dreptate. De aceea i s-a încredințat stăpânirea întregii Italii, de către binecredincioșii împărați Constantin și Constant, fiii marelui împărat Constantin. Nu era încă luminat cu dumnezeiescul Botez; era încă printre catehumeni, dar întru nimic nu era mai prejos în virtute și în viață curată decât cei ce se împărtășeau cu Sfintele Taine. Prin hotărârea împăratului Valentinian, Sfântul Ambrozie a fost ales episcop al Bisericii Milanului, la moartea episcopului acelei Biserici. Mai întâi a fost botezat, apoi a urcat toate treptele bisericești până a ajuns la cea mai de sus.

Ca episcop a învățat pe popor drept și bine dreapta credință; a păzit neatinsă Biserica de orice erezie; a stat alături de cei ce duceau război ereziilor lui Arie, Sabelie și Eunomie; a scris multe și felurite cărți pentru dreapta credință; pe împăratul Teodosie, care venise în Milan, după ce săvârșise acea nelegiuita vărsare de sânge în Tesalonic, l-a oprit să intre în biserică; l-a făcut să-și dea seama de nelegiuirea lui, l-a arătat cât de mare deosebire este între un preot și un mirean, chiar împărat de-ar fi el, și l-a sfătuit să nu mai îndrăznească să se apropie de cele dumnezeiești cu atâta sfruntare și obrăznicie. După ce a săvârșit fapte îmbunătățite și-a sfârșit viața, după o bună bătrânețe.

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Atinodor.

Sfântul Mucenic Atinodor a trăit pe vremea împăratului Dioclețian. Era de loc din Mesopotamia și din copilărie a îmbrățișat viața călugărească. A fost pârât că e creștin, și fiind dus înaintea lui Eleusie, domnitorul țării, a mărturisit pe Hristos. Pentru aceasta a fost întins între doi stâlpi și i-au fost arse cu făclii toate părțile trupului lui. Și a fost supus la multe și felurite chinuri, pe care le-a răbdat cu tărie și seninătate, neputând fi biruit de chinuri. Atunci sfântul, rugându-se, și-a dat Domnului duhul său.

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Neofit, care s-a săvârșit, fiind aruncat în mare.

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Dometie, care de sabie s-a săvârșit.

Tot în această zi, pomenirea Sfinților Isidor, Achepsima și Leon, care prin foc s-au săvârșit.

Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Amun cel din Nitria, care în pace s-a săvârșit.

Tot în această zi, pomenirea Sfinților mucenici Gain și Gaie, care în foc s-au săvârșit.

Tot în această zi, pomenirea celor 300 de Sfinți Mucenici din Africa, care de sabie s-au săvârșit.

Acești Sfinți Mucenici au trăit pe vremea împăratului romanilor Zenon. Domnitor al Africii era Onorie, care urmase la domnie lui Ghizeric, tatăl său. Onoric era eretic arian. Episcopii eretici arieni Chiril și Vilinard l-au înduplecat pe Onoric să pornească prigoana împotriva ortodocșilor. Și a dezlănțuit Onoric prigoană așa de mare, că a întrecut prigoanele de pe vremea împăraților păgâni Dioclețian și Maximian.

A poruncit să fie izgoniți toți preoții din cele 15 orașe câte erau în Africa, după ce mai întâi fuseseră luate toate vasele sfinte și odoarele bisericilor. Ortodocșilor le mai rămăsese numai o singură biserică și acolo săvârșeau Sfânta Liturghie. Barbarii, aflând de ea, au înconjurat-o, au adus lemne și alte lucruri uscate, le-au clădit în jurul ei, le-au aprins și au ars biserica împreună cu toți ortodocșii care se aflau în ea și slăveau pe Dumnezeu,

Onoric a lăudat fapta aceasta și a mai poruncit să fie uciși îndată toți cei ce nu s-au botezat din nou cu botezul eretic arian. Ortodocșii care nu puteau îndura grozăviile chinurilor și-au găsit scăparea prin fugă, părăsind casele și țara, iar cei care erau mai întăriți în credința ortodoxă s-au dat pe ei înșiși cu dragă inima morții celei mucenicești. Așa 300 de ortodocși din Cartagina, care au fost pârâți lui Onoric că nu voiesc să creadă, așa cum cred arienii, au fost dați morții, tăindu-li-se capetele. Pentru preoți arienii au născocit pedepse mai cumplite. Pe doi dintre ei i-au tăiat cu fierăstrăul; la 60 dintre cei mai învățați le-au tăiat limbile chiar din rădăcină. Despre acești mucenici vorbesc mulți scriitori și istorici.

Acestea au fost cele îndrăznite de vandali în Africa împotriva creștinilor care mărturiseau deoființimea lui Dumnezeu-Cuvântul cu Tatăl. Iar în bătrâna Romă, în aceeași vreme, Sunilda, soția lui Odoacru; care stăpânea Roma, ariană fiind, a silit pe femeia unuia din căpeteniile Romei să se boteze din nou cu botezul arienilor. Cum însă n-a putut-o convinge, a fost băgată în apă fără voia ei de episcopul arian al Milanului. Când ea a ieșit, din colimvitra, i-a dat episcopului doi bănuți, zicându-i: "Iată plata pentru că m-ai îmbăiat!". Sunilda mâniindu-se a ars-o de vie.

Tot în această zi, pomenirea drept-credincioșilor care lăudau biserica pe Dumnezeu, și care prin foc s-au săvârșit.

Tot în această zi, pomenirea celor doi sfinți preoți, care de fierăstrău s-au săvârșit.

Tot în această zi, pomenirea sfinților 60 de preoți, cărora li s-au tăiat limbile, dar continuau să vorbească.

Tot în această zi, pomenirea femeii ortodoxe, care prin foc s-a săvârșit la Roma.

Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Părintelui nostru Pavel monahul.

Cel între sfinți Părintele nostru Pavel, pe când era în lume nu era nici bogat, nici sărac; era dintr-un neam de oameni care aveau cu ce trăi și care putuse să învețe pe fiul lor Sfintele Scripturi.

Când s-a făcut mai mare, Pavel a socotit ca îi este mai de folos să părăsească lumea și să intre în una din sfintele mănăstiri ale țării sale. A îmbrăcat sfântul și îngerescul chip și se nevoia să săvârșească orice virtute, așa că ajunsese ca un vas de virtuți. Și atât de mult a întrecut pe toți frații din mănăstirea aceea că a făcut un lucru plin de minune și a arătat fraților că are ascunse în el mari puteri.

Fericitul Pavel a plecat din mănăstire și s-a dus la Ierusalim. După ce s-a închinat Sfintelor Locuri, a plecat în Cipru. Acolo a petrecut mulți ani într-un munte înalt și mulți creștini se suiau la el. Dar pentru că numele său se răspândise pretutindeni, a plecat și de acolo și s-a dus în părțile din apropierea Constantinopolului. Bineplăcând și aici lui Dumnezeu, a fost învrednicit, ca și altădată dumnezeiescul Moise, să audă o voce de sus care i-a zis: "Suie-te, Pavele, în munte și sfârșește-te!". Și s-a suit Pavel într-un munte înalt, numit de localnici Parigoria, adică Mângâiere, s-a închinat lui Dumnezeu și după ce a mai trăit câtva vreme acolo, a adormit în Domnul.

Tot în această zi, pomenirea Sfinților Mucenici Prisc, Martin și Nicolae.

Dintre aceștia, unul prin foame s-a săvârșit, altul tăiat cu securea, iar al treilea prin foc. Pomenirea lor se săvârșește în biserica de lângă zidurile Vlahernelor.

Tot în această zi, pomenirea târnosirii bisericii Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu din Curator.

Tot în această zi, pomenirea cuviosului și isihastului Grigorie, ctitorul sfintei Mănăstiri a Sfântului Nicolae din Muntele Athos care în pace s-a săvârșit.

Tot în această zi, pomenirea Sfintei Mucenițe Filofteia fecioara, ale cărei sfinte moaște se află în Paraclisul Sfintei Mănăstiri Curtea de Argeș.

Această frumoasă stâlpare, aducătoare de roade vrednice de împărăția cerurilor, Sfânta Filofteia fecioara, s-a născut în marea cetate Târnova, din părinți creștini, bulgari cu neamul, lucrători de pământ cu meșteșugul și simpli cu cunoștința. Maică-sa s-a mutat la Domnul după ce copila a ajuns în vârsta cea primitoare de învățăturile faptei bune și după ce a semănat în inima și în sufletul ei cel bun semințele faptelor bune ale fecioriei și ale milosteniei, că din rod se cunoaște pomul.

Iar copila rămânând orfană de maica ei cea firească și având în inima ei întipărite învățăturile ei, a început a lucra cu osârdie faptele bune cele începătoare, înțelepțind-o Duhul Sfânt, adică: a merge la biserică, a asculta dumnezeieștile Scripturi cu luare aminte, a posti, a păzi neîntinată fecioria cea trupească și cea sufletească, a milui pe cei săraci, a sătura pe cei flămânzi, a adăpa pe cei însetați și a îmbrăca pe cei goi. Își împodobea cu acestea candela sufletului ei, își agonisea untdelemn în vasele ei și se gătea către intrarea în cămara de Mire cea cerească, ca fecioarele cele înțelepte. Toate faptele bune le săvârșea copila cu statornicie și cu răbdare, nebăgând în seamă ispitele și necazurile cele de la urâtorii binelui, așa precum grăiește Scriptura: "Gătitu-m-am și nu m-am tulburat a păzi poruncile Tale". Dar, fiindcă fapta bună totdeauna este pizmuită de cei răi, n-a fost cu putință să nu pătimească și sfânta mii de ispite, până și moarte mucenicească.

Și iată cum: după ce a murit mama sfintei, tatăl ei și-a luat altă soție și fiindcă mai totdeauna se întâmplă că mamele vitrege nu iubesc pe fiicele ce nu sunt ale lor, aceasta s-a întâmplat și fericitei. Că mama vitregă văzându-i milostivirea și alte fapte bune ale ei, îndemnată fiind de diavolul, urâtorul binelui, îi făcea necazuri neîncetate, bătând-o și pârând-o tatălui ei și pornindu-l spre mânie. De multe ori văzând fericita pe săraci și pe flămânzi, biruită de milostivire își da hainele ei și le împărțea din bucatele pe care mama vitregă i le da să le ducă la țarină, tatălui ei.

Pentru fapta aceasta a ei de multe ori el o bătea fără milă până ce, în cele din urmă și moarte a pătimit din mâinile tatălui ei.

Mergând ea după obicei în toate zilele să ducă bucate tatălui, care era cu plugul la țarină, și ieșindu-i înainte săracii și flămânzii, că știindu-i milostivirea și așezarea sufletului cea iubitoare de săraci, de-a pururea îi ieșeau înainte cerându-i milostenie, și ea neavând altceva să le dea, le împărțea din bucatele ce le ducea tatălui său, și îi hrănea. Aceasta făcând-o de multe ori, și tatăl ei rămânând flămând, a certat pe femeia sa, care l-a încredințat că trimite totdeauna bucate de ajuns, încă și de prisos. Și diavolul a pus în mintea lui să pândească pe fericita ca să vadă ce face cu bucatele.

Deci mergând la vremea la care știa că vine fericita cu bucatele, s-a așezat la loc potrivit și, pândind-o, a văzut ce făcea fiică-sa cu bucatele, fiind de mânie biruit și uitând dragostea părintească, s-a pornit asupra ei, ca totdeauna, să o apuce de cosițe și să o bată până ce își va astâmpăra fierberea mâniei sale dobitocești; și fiind în mare aprindere a azvârlit în ea cu barda ce o avea la brâu și lovind-o a rănit-o la un picior, și îndată, o, minune! și-a dat sfântul și fericitul ei suflet în mâinile lui Dumnezeu.

Iar sfântul și feciorescul ei trup rămânând pe pământ și încă sânge din piciorul cel tăiat curgând, cu slavă cerească a strălucit că se lumina și locul dimprejur. Iar ticălosul tată văzând întâmplarea, a fost cuprins de spaimă și de cutremur, întâi pentru că a ajuns ucigașul fiicei sale, apoi din pricina strălucirii celei dumnezeiești care se revărsase în jurul sfintelor ei moaște. Și vrând să ridice sfântul ei trup, nu putea să se atingă și nici să se apropie de el.

Deci a alergat în cetate și a spus arhiepiscopului și mai-marilor cetății toate pe rând cum s-au întâmplat și cum acum trupul fericitei zace pe pământ, și că este cinstit de Dumnezeu cu strălucire cerească. Aceasta auzind arhiepiscopul împreună cu cei mai mari ai cetății și cu popor, au alergat cu făclii și cu tămâie și cu rugăciuni, și văzând sfântul trup strălucind cu acea dumnezeiasca lumină, s-au minunat cu toții și au lăudat pe Dumnezeul minunilor, Care și acum, în vremurile noastre cele mai de pe urmă, preamărește pe robii Săi, care împlinesc cu fapta sfintele Lui porunci.

Apoi vrând să ridice sfântul ei trup, după porunca arhiepiscopului și să-l ducă în cetate, nicidecum n-au putut, nici chiar să-l miște din loc. Deci, mai mult s-au spăimântat. Și cu multă evlavie au început a se ruga lui Dumnezeu și Sfintei Filofteia, dar nici așa nu au putut s-o ridice. Că vrând Dumnezeu să preamărească cu minune pe roaba Sa, a îngreuiat ca o piatră trupul ei.

Apoi, înțelegând că aiurea voiește să fie dusă au început a-i pomeni ca unei ființe vii țările, mănăstirile, bisericile de peste Dunăre și cele de aceasta parte de Dunăre și nicăieri n-a voit. Dar cum a pomenit de Biserica Domnească cea din Târgul Argeșului, îndată s-a ușurat mai mult decât greutatea cea firească și înțelegând toți că acolo este voia lui Dumnezeu și a sfintei a merge, îndată a înștiințat cu scrisoare pe Radu Vodă, cel poreclit Negru (de care și biserica este zidită) de toate cele despre sfânta. Acesta cum a fost înștiințat, fiind binecredincios și râvnitor a-și împodobi țara și poporul său cu odoare de mult preț ca acestea, îndată cu mult alai, cu făclii și cu tămâieri, cu multă evlavie mergând la Dunăre, a adus sfintele ei moaște în Țara Românească și le-a așezat în Biserica Domnească, cea zidită de el în orașul Argeș. Acolo au stat sfintele ei moaște până la zidirea Mănăstirii Curtea de Argeș, de către Neagoe Basarab. Aici au fost trecute sfintele moaște. Iar acum se află așezate în Paraclisul Mănăstirii Curtea de Argeș. Și acolo fiind, dă tămăduiri de tot felul de boli celor ce aleargă cu credință la sfintele ei moaște.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi. Amin.

 Sursa : http://www.calendar-ortodox.ro




NEWSLETTER
  Aboneaza-te la newsletter
  pentru a primi prin e-mail
  ultimile noutati
Opinia Publică
Care ar trebui sa fie prioritățile instituțiilor statului pentru județul Botoșani ?
Investiții în infrastructură
Investiții în sănătate
Valorificarea turismului rural
Investiții în agricultură
Atragerea investitorilor străini în județ
Total voturi: 106
Fotografia Zilei

Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel Căci cuvântul Crucii, pentru cei ce mor, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu. ( I Corinteni 1;18)   citeste tot

Evenimentele Zilei

Sinaxar 14 Decembrie În această lună, în ziua a paisprezecea, pomenirea pătimirii Sfinților Mucenici Tirs, Levchie și Calinic. Acești sfinți mucenici au trăit pe vremea împăratului Deciu și a ighemonului Cumvrichie, care a p citeste tot




www.ghe.ro

www.transformatoaredetensiune.ro

www.aquabotosani.ro

www.comunebotosani.ro

www.imobiliarebt.ro