Sinaxar 13 Martie

În aceastã lunã, în ziua a treisprezecea, prãznuim pomenirea aducerii moaºtelor celui între sfinþi pãrintelui nostru Nichifor, patriarhul Constantinopolului.

Dupã ce urâtorul de Dumnezeu împãrat Teofil a încetat din viaþã, iar sceptrul împãrãþiei a fost luat de binecredincioºii împãraþi Teodora ºi Mihail, pe lângã toate celelalte fapte bune pe care le-au fãcut, ei s-au arãtat, deopotrivã, plini de evlavie faþã de toate cele sfinte. Mânaþi fiind de astfel de gânduri, ei au trimis de au chemat pe cei mai de seamã dintre monahii timpului, cercetând împreunã cu ei cele ce trebuiau sãvârºite pentru punerea din nou în cinste a sfintelor icoane. Toþi cãzând la înþelegere cu ei, au alungat de pe scaunul patriarhal pe nelegiuitul Ioan ºi în bunã înþelegere ºi cu voia lui Dumnezeu au aºezat ca patriarh pe marele Metodie. ªi îndatã Biserica lui Dumnezeu ºi-a recãpãtat vechea strãlucire, împodobindu-se cu sfintele ºi cinstitele icoane. Cei ce o conduseserã pânã atunci cu nevrednicie au fost înlocuiþi cu cei ce se strãduiau cu pãzirea învãþãturilor celor drepte.

Dupã trecere de patru ani de la aceasta, preasfinþitul Metodie, mânat fiind de râvnã dumnezeiascã, a grãit cãtre cinstita împãrãteasã ºi cãtre Mihail: "Nu este drept ca cinstitele ºi sfintele moaºte ale cucernicului ºi preacuviosului între patriarhi Nichifor, care a fost surghiunit pentru credinþa cea nepãtatã a Bisericii ºi a scaunului patriarhal ºi care ºi-a sãvârºit viaþa în surghiun, sã nu fie aduse în Constantinopol". Deci, ºi împãrãteasa ºi Mihail gândind la fel cu el, au trimis de îndatã ca sã fie aduse în cetate moaºtele sfântului Nichifor. Împreunã cu preoþii ºi cãlugãrii ºi mulþimea de popor, care au pornit cãtre biserica sfântului Teodor, în care se gãseau aºezate moaºtele sfântului mãrturisitor Nichifor, a pornit însuºi marele Metodie. ªi ajungând acolo ºi sãrutând cu toþii sfintele moaºte ºi fãcând litanie cu priveghere de toatã noaptea ºi cu cântãri, au desfãcut mormântul în care se gãsea trupul acela preacinstit ºi mult pãtimitor ºi l-au gãsit cu totul întreg ºi nestricat, cu toate cã de la aºezarea lui acolo trecuserã nouãsprezece ani. Deci, luându-l ºi aºezându-l într-o raclã, l-au dus pe mâinile preoþilor ºi ale monahilor, cu lumânãri aprinse ºi cu cântãri pânã la corabia împãrãteascã ºi au pornit spre Constantinopol. Iar de îndatã ce au trecut de strâmtoarea cetãþii, însuºi împãratul ºi tot senatul cu lumânãri aprinse în mâini le-au ieºit întru întâmpinare, iar dupã oprirea corabiei, sãrutând racla sfântului ºi luând-o pe umeri au depus-o în biserica cea mare. ªi fãcând acolo priveghere, toatã noaptea, a doua zi de dimineaþã luându-l de acolo, în acelaºi chip l-au dus ºi l-au aºezat în biserica sfinþilor apostoli, în ziua a treisprezecea a lunii martie, în aceeaºi zi, adicã, în care fusese trimis în surghiun.

Tot în aceastã zi, pomenirea sfinþilor mucenici African, Publiu ºi Terentiu, a cãror slujbã se sãvârºeºte în biserica sfinþilor Petru ºi Pavel.

Tot în aceastã zi, pomenirea sfântului Aviv cel din Ermupolis, care fiind legat de o piatrã ºi în râu aruncat, s-a sãvârºit.

Tot în aceastã zi, pomenirea sfintei muceniþe Cristina, cea din Persia, care, în urma loviturilor de bici, s-a sãvârºit.

Tot în aceastã zi, pomenirea sfântului sfinþitului mucenic Publiu, episcopul atenienilor.

Cu ale lor sfinte rugãciuni, Doamne, miluieºte-ne ºi ne mântuieºte pe noi. Amin.

 Sursa : http://www.calendar-ortodox.ro