Una din cele mai frumoase comune din România : Vorona , Județul Botoșani

Vorona  -  străveche vatră de cultură și credință strămoșească .

Locul este renumit în întreaga ţară graţie întinselor sale păduri seculare, precum şi pentru zestrea spirituală greu de egalat. Aici, încă din veacul al XVI-lea, şi-au găsit loc de închinăciune o seamă de călugări ruşi, izgoniţi din patria lor. Ei sunt cei care au pus bazelele aşezământului mănăstiresc de astăzi de la Vorona. Aici a vieţuit şi Cuviosul Onufrie, canonizat de Biserica Ortodoxă Română în 2005. Şi tot la Sihăstria Voronei a intrat ca frate în mănăstire, în anii 1929-1931, cel care avea să devină patriarh al României, vrednicul de pomenire patriarh Teoctist Arăpaşu.
Astăzi întreg complexul mănăstiresc de la Vorona este înscris pe lista monumentelor istorice, fiind unul dintre obiectivele turistice cele mai vizitate din întreg judeţul Botoşani.

http://ziarullumina.ro

Ce pot vedea în Vorona ? La doar 8000 de suflete, în comuna Vorona sunt 15 biserici și 2 mănăstiri: Mănăstirea Vorona, mănăstire de maici şi Mănăstirea Sihăstria Voronei, schit de călugări. Sihăstria de călugări Vorona a apărut după ce pe la 1503 au început sa se așeze aici monahi romani din părțile Moldovei și Banatului împreună cu schimnici ruşi şi greci. În jurul schitului, Mihail Sturza a construit în 1835 dependințele monahale. Fântâna domnească de la Măldărăşti s-ar putea sa fie prima ctitorie a lui Ştefan cel Mare, amintind de bătălia cu Petru Aron. Bisericuța veche de la Icușeni este cea mai veche biserica de lemn din județul Botoșani si este unul din obiectivele introduse într-un circuit turistic numit «Drumul Voievozilor» care leagă obiectivele turistice din mai multe localităţi: Iaşi-Târgu Frumos-Rădeni-Frumuşica-Flamânzi-Coşula-Sihăstrie-Vorona-Tudora-Curteşti-Botoşani-Agafton-Baisa-Suceava. Specific local Voronenii sunt oameni cu frica lui Dumnezeu, dar si mari iubitori de cântec şi joc, satul fiind situat într-o zonă folclorică bogată. Nu a păstrat nimeni mai bine ca ei datinile şi obiceiurile de iarnă. Plugușorul, Semănatul, Căiuții, Capra, Mascaţii, Ursul sunt doar câteva din jocurile la care participa întreaga comunitate. Dansurile populare şi costumele naţionale locale sunt mândria localnicilor, iar in comună mai exista încă meşteri populari în domeniul ţesutului si cusutului. Împletitul de nuiele şi pănuşi, confecționarea de veste populare si cioplitul in lemn sunt alte îndeletniciri ale meșterilor din zona. În sat, a trăit si creat meşterul popular Gheorghe Țugui, ale cărui măşti se găsesc azi în multe muzee din ţară şi în colecţii personale din România şi de peste hotare. După vizitarea atâtor lăcașe monahale poate ați dori să gustați Turta cu julfa să astâmpăraţi foamea. Dar trebuie să fiţi aici în Ajun de Crăciun pentru ca doar acum se mănâncă, de altfel aceasta prăjitura se mai numește şi Scutecele Domnului - http://satefrumoase.ro/?page_id=179