"Femeia de la sat, aºa o s-o numesc pe mama care-ºi aºteaptã copiii în vizitã, iar ei vin de Paºte ºi Crãciun, uneori mai des, alteori mai rar... stã cu ochii spre poartã ºi îºi aminteºte cât de frumos era când au venit la ea ultima datã. Ar fi oprit acele clipe fericite când ei intrã pe poartã, bat la uºã, o strigã...

Femeia de la sat care a muncit o viaþã la pãmântul colhozului, la prãºit, la cultivat tutunul, cu brigada, cu vecinele... Acasã ajungea noaptea, copiii adesea dormeau deja, iar ea trebuia sã spele, sã facã mâncare pentru a doua zi. Aþipea spre dimineaþã, dar trebuia sã plece iarãºi la muncã dis-de-dimineațã. Cum era viaþa femeii de la sat care nu avea uneori nici curent ca sa lumineze un beculeþ în casã, nu existau maºini de spãlat, aspirator, frigider, fier de cãlcat? Toate au apãrut treptat, odatã cu acea evoluþie a omenirii care avea la baza piramidei muncitorii simpli care lucrau zi ºi noapte. La baza acestei piramide este ºi a fost femeia de la sat care a crescut copiii cum a putut, împreunã cu soþul, sau singurã toatã viaþa; a încercat sã-i dea la ºcoli ca sã nu ajungã sã munceascã ca ea.

Ar fi fost în stare sã munceascaã pentru copiii ei și pentru copiii copiilor, doar ca ei sã aibã un serviciu la birou. Din aceastã cauzã a fãcut tot posibilul ca lor sã nu le lipseascã nimic. În plus, copiii ei deºtepþi ºi frumoºi trebuie sã urmeze o facultate.

Au plecat ºi au revenit tot mai rar, ca puii care învaþã sã zboare ºi zboarã tot mai departe, pânã când drumul înapoi devine tot mai lung.

Aceastã femeie de la sat acum e la pensie. Chiar dacã nu are serviciu, îºi gãseºte tot timpul de lucru: creºte pui, rãþuºte, bubocei sau are sotcã unde umblã la prãºit ºi unde cultivã de toate; are acasa flori, legume. Mai pleacã uneori la moarã ca sã-ºi facã fãinã de porumb, fãinã de grâu, ulei... Coace pâine, plãcinte, cozonaci, deoarece ea nu cheltuie banii pe așa ceva - nu cumpãrã decât uneori medicamente, doar când acestea sunt mai mult decât necesare. Vrea sã aibã de toate ca sã dea la copii atunci când vor veni la ea.

Femeile de la sat mai tinere, de obicei lucreazã în oraºul din apropiere, sau chiar în sat pe la ºcoli, grãdiniþe. Au televizor, telefon mobil, frigider, maºinã de spãlat,aspirator, aragaz, nu mai zic de curent, gaz, apã caldã, baie și alte facilitãți. Aceste femei preferã sã cumpere pâine decât sã coacã, preferã sã stea acasa în loc sã munceascã pentru un salariu care nu le convine, iar bãrbaþii de obicei pleacã peste hotare ºi lucreazã din greu pentru un salariu mai bun.

Baza acelei piramide despre care am mai vorbit devine tot mai slabã. Cei din vârful ei ar trebui sa-ºi dea seama de asta înainte ca totul sã se prãbuºeascã. Cel ce e mai sus cade mai tare, iar cei de la munca pãmântului nu au unde sã cadã."

Articol preluat de pe

http://pelinia.blogspot.ro/2011/06/femeia-de-la-sat.html