![]() PAȘTELE de Mihai Eminescu Sã mînecãm dis-de-dimineațã și în loc de mir cîntare sã aducem stãpînului, și sã vedem pe Christos, soarele dreptãții, viața tuturor rãsãrind! Si la sunetele vechei legende despre suferințele, moartea si învierea blîndului nazarinean, inimile a milioane de oameni se bucurã, ca și cînd ieri proconsulul Pilat din Pont și-ar fi spãlat mînile ș-ar fi rostit acea mare, vecinicã îndoialã a omenirii : ,,Ce este adevãrul?”. Ce este adevãrul? De douã mii de ani aproape ni se predicã sã ne iubim, și noi ne sfîșiem. De mai multe mii de ani Buddha-Cakya-Muni viseazã împãcarea omenirii, liniștea inimei și a minții, îndurarea și nepizmuirea, si cu toate aceste de tot atîtea mii de ani, de la începutul lumii, rãzboaiele presurã pãmîntul cu sînge și cu cenușã. În locurile pe unde au înflorit odinioarã cetãți frumoase pasc pe risipe turmele, și ceea ce necesitatea au ridicat, ura au dãrîmat; ba, chiar în numele celuia care propovãduia iubire, s-a ridicat în nenumãrate rînduri sabia și chiar astãzi aceiași cruce, același simbol de mîntuire e în ajunul de a încurca (ca pretest, nu negain) Europa într-un rãzboi al cãrui sfîrșit nici un muritor nu-1 poate prevedea. La întrebarea ce și-o face David Strauss, scriitorul vieții lui Iisus, de mai sîntem noi creștini sau ba, o întrebare la care rãspunde negativ, noi adãogãm alta: fost-am vreodatã creștini? — și sîntem dispuși a rãspunde nu. Mai adevãrate sînt cuvintele lui Calist, patriarhul de Constantinopol, care, într-o fierbinte rugãciune pentru încetarea secetei, descrie caracterul omenesc : Nu numai dragostea Ta am lepãdat, ci și ca fiarele unul asupra altuia ne purtãm și unul altuia trupurile mîncãm prin feluri de lãcomii și prin nedireaptã voința noastrã. Deci, cum sîntem vrednici a lua facerile de bine ale Tale? Cã Tu ești dirept, noi nedirepți; Tu iubești, noi vrãjmãșuim; Tu ești îndurat, noi neîndurați; Tu fãcãtor de bine, noi rãpitori! Ce împãrtãșire avem cu Tine, ca sã ne și împãrtãșim bunãtãților Tale? Mãrturisim direptatea Ta; cunoaștem judecata cea de istov a noastrã; propovãduim facerile Tale de bine; a mii de morți sîntem vinovați; iatã, sub mîna Ta cea lucrãtoare și care ținea toate petrecem. Lesne este mîniei Tale celei atotputernice ca într-o clipealã sã ne piarzã pe noi și, cît este despre gîndul și viața noastrã, cu direptul este nouã sã ne dãm pierzãrii, prea direpte judecãtoriule! Dar… îndurãrii cei nebiruite și bunãtãții cei negrãite nu este acest lucru cu totul vrednic, prea iubitorule de oameni stãpîne! Rar ni s-a întîmplat sã vedem șiruri scrise cu atîta cunoștințã de caracterul omenesc :Tu ești bun, recunoaștem cã noi sîntem rãii-rãilor, dar bagã de seamã cã nu-i vrednic de Tine sã-ți rãsplãtești asupra noastrã pentru cã ai sta în contrazicere cu calitãțile Ttale de atotbun îndelung rãbdãtor, lesne iertãtor. ,,Video meliora proboqne, deteriora sequor” „Vedem cele bune și le aprobãm, dar urmãm cele rele.” Astfel, cu multã umilire strigãm : Cãlcînd aceste porunci ale Tale și în urma poftelor și a voilor noastre îmblînd, tot pãcatul în fieștecare zi cu osîrdie facem: clevetire, hulã, ținere în minte de rãu, cãlcare de jurãmînt, vorba mincinoasã, vorbã de rușine fireascã și afarã de fire, și ceea ce nu se aflã nici în dobitoacele cele necuvîntãtoare, acestea foarte pagînește, de nou le izvodim. Stinsu-s-au întru deșertãciune zilele noastre; de ajutorul tãu ne-am golit; batjocurã si rîs ne-am fãcut celor dimprejurul nostru; numele Tãu cel prea sfînt și Inchinat prin noi a se huli de pãgîn l-am fãcut. Învechindu-ne în rãutate; și in cãrãri neînțelepțește șchiopãtînd, toți ne-am abãtut, împreunã netrebnici ne-am fãcut; nu este cine sã înțe1eagã, nu este pînã la unul. Ciuma și robia și îmbulzeala și sãrãcia și multe feluri de morți și dese pre noi de trei ori ticãloșii! ne-au despãrțit ca prin niște bãtãi ca acestea sã ne tragi la Tine macar nevrînd noi; ci nici așa nu s-au fãcut ceva mai mult despre noi. Datu-ne-ai pe noi pãgînilor spre robie și spre pradã si spre junghiere și spre jefuire celor fãrã de lege și nici așa n-am înțeles, nici ne-am depãrtat de la vicleșugurile noaste și de la fãrã-de-legile noastre. Nici prin cele de întristare, nici prin cele rele nu ne-am înțelepțit, nici prin facerile tale de bine si prin darurile tale nu ne-am fãcut mai buni! Si astfel a fost totdeuna. În loc de a urma prescripțiunile unei morale aproape tot atît de veche ca si omenirea, în loc de a urma pe Dumnezeu, omenirea necorigibilã nu-I urmeazã deloc; ci, întemeiatã pe bunãtatea lui, s-așterne la pãmînt în nevoi mari și cerșește scãpare. Si toate formele cerșirei le-a întrebuințat fațã cu acea putere înaintea cãreia individul se simte a fi ca o umbrã fãrã ființã și un vis al înșelãciunii. Conștie despre nimicnicia bunurilor lumii, înțelegînd cã aceastã viațã cu trebuințele ei prime e deja destul de grea pentru a o mai îngreuia cu alte scopuri deșerte decît cele pe care le are din naturã, omul totuși pune o deosebitã valoare pe împre-jurarea de a domni asupra altora, de a robi pe alții, de a-și întinde stãpînirea peste tot pãmîntul, de s-ar putea. Ce-i ajutã lui Cezar c-a fost un om mare? Astãzi poate cenușa lui lipește un zid vechi împotriva ploii și furtunei. Stau oare în vrun raport mijloacele ce le punem în mișcare cu rezultatele la cari ajungem? Într-adevãr, privitã prea de aproape, ce ne prezintã viața decît împlinirea normalã a unor trebuințe din cele mai simple? A bea, a mînca, a dormi, a se îmbrãca, adicã a-și hrãni existența și a o apãra contra intemperiilor. Conform cu acest scop, albina adunã vara ca sã aibã iarna; furnicile își zidesc locuințele lor simple grãmãdind în ele merinde; bursucul își adunã provizii pentru iarnã, și încolo fiecare din aceste animale lasã lumea lui Dumnezeu sã fie precumu-i, neinteresîndu-se mai departe nici de politicã nici de nimica. Omul, pentru îndeplinirea tot a acestor trebuințe primare, are nevoie de un stat cu zeci de mii de funcționari, de o oaste cu sute de mii de oameni, de drumuri de fier, de cai de comunicație, universitãți și școale, diplomați, adunãri legiuitoare, biruri, advocați, societãți academice, gazete, marșandemode, teatruri, bani de hîrtie, tunuri, corãbii, prafuri de dinti, mînuși, cîini de vînat, biblioteci, cazarme, filozofi, cafea, spitale si altele ca acestea. Nu-i asta o socotealã de mofluz? De aceea Faust, în care se întrupeazã omenirea cu poftele, ambiția și deșertãciunea ei, dar și cu geniul și setea ei de științã, stînd înaintea ultimei probleme, își toarnã venin dintr-o fiolã veche într-un pahar și voiește sã-1 bea… cînd iatã cã sunã încet clopotele și cîntecele de la Înviere… și paharul îi cade din mînã…el e recîștigat pentru viațã. Înviere — renaștere ? Paralel cu istoria realã a faptei, rãzboiului, cruzimii și rãutãții, paralel cu acea țesãturã de egoism, vicleșug, tiranie de ulițã și tiranie personalã, din care cea din urmã e de preferat, alãturi cu voința acelui soi de oameni pe cari Calist îi descrie așa de bine în rugãciunea lui — trãiește creierul omenirii o micã parte din viațã deosebitã, nesupus nici politicei, nici diplomației, nici rãzboaielor și, în acele puține momente ale lui proprii, el mãsurã depãrtarea stelelor și adîncul mãrei, greutatea pamîntului și ușurința eterului, aude florile crescînd, întrupeazã în marmurã frumusețea liniilor și în picturã a colorilor, discompune lumina soarelui, aflã limba ce au vorbit-o asirienii, numãrã biblioteca lui Ptolomeu și desleagã un vechi papyros ce cuprinde leacuri egiptene. E în aceasta … mîntuirea ? Fi-va omenirea cultã, omenirea știutoare mai bunã decît cea neștiutoare? Dupã cîte știm din trecut și vedem azi, nu. Va rãmînea într-adevãr un tezaur în urma generațiilor, însã totuși, omul armei si acela al vicleșugului, ostașul și diplomatul, vor însemna mai mult în vremea lor, vor fi mai mult viețuind decît pictorul Rafael sau muzicantul Mozart sau astronomul Newton. De aceea, la ademenirea muzicei cerești, Faust rãspunde : ,,Aud solia, dar îmi lipsește credința în ea!” Vin zile de înviere și trec. Ici se salutã oamenii cu „Surrexit ! Verc Surrexit !”, dincoace cu „Hristos Voscres !” și în toate limbele pãmîntului se repetã acest cuvînt, dar noi zicem ca Faust: „Die Botschaft hõr’ich wohl, allein mir fehlt der Glaube /” Ba credem c-a înviat în inimele sincere cari s-au jertfit pentru învãțãtura lui, credem c-a înviat pentru cei drepți și buni, al cãror numãr mic este ; dar pentru acea neagrã mulțime, cu pretexte mari și scopuri mici, cu cuvînt dulce pe gurã și cu ura în inimã, cu fața zîmbind si cu sufletul înrãutãțit, el n-a înviat niciodatã, cu toate cã si ei se închinã la același Dumnezeu. Tiranul ce mînã la moarte sute de mii fãrã de nici un scrupul, demagogul ce prin vorbe mãsluite trezește patimile cele mai negre și mai uricioase ale mulțimii sînt adesea mai credincioși vechei legende religioase decît Faust; poate cã, dupã orice crimã comit, s-aruncã înaintea icoanei și șoptesc cuvintele lui Calist, cerșind iertare de la lesne iertãtorul Dumnezeu. Dar cu aceștia chemați, cari sînt mulți, nesfîrșit de mulți, nu sporește comunitatea creștinã: puțini sînt cei aleși și puțini au fost de-apururi. Dar rãmîie datina și înțelesul ei sfînt, așa cum e de mult; și, de nu va sosi niciodatã acea zi din care sã se-nceapã veacul de aur al adevãrului și al iubirii de oameni, totuși e bine sã se creadã în sosirea ei, pentru ca sã se bucure cei buni în „ziua învierii”, cînd ne luminãm prin sãrbãtoare și ne primim unul pe altul și zicem frați celor ce ne urãsc pe noi și iertãm pe toți pentru înviere, strigînd cu toții: „Christos au înviat!” [16 aprilie 1878 ] |
Total 23 Comentarii |
  Adaugat de: jibjabst |
17 Septembrie 2015 (11:14) |
qyq10iu insurance | |
wu14uih5
bf13z9wu
insurance
nnviz0gd
iyct ksuc |
  Adaugat de: asCot902niu |
24 Mai 2016 (04:00) |
8tgnzkc7 | |
http://serpina.in.net/ - serpina http://proscar.click/ - pros car online http://celebrexgeneric.top/ - celebrex generic ht tp://lasix-medication.nu/ - lasix medication http://cheap-ci alis.top/ - cheap cialis |
  Adaugat de: asnaf6eke5l |
30 Mai 2016 (11:54) |
z8k21zib | |
http://motrinonline.bid/ - motrin 800 mg http://bupropion.in. net/ - bupropion http://buyclomid.eu/ - clomid |
  Adaugat de: GmgQqZFCdl |
05 Iunie 2016 (03:05) |
pdhWUJt49Rzt | |
ummu kartika sariFebruary 3, 20&lissa3amu1#8217;alaAkum wr wb ..bagaimana bisa mendapatkan parabola dengan cara di cicil a tau di kredit agar saya bisa menikmati tv rodja tolong infor masinya..syukron |
  Adaugat de: gi764U4qu9 |
05 Iunie 2016 (10:42) |
1E77SfNGhnI | |
This shows real exetpeisr. Thanks for the answer. |
  Adaugat de: KennethAdedy |
13 Septembrie 2017 (00:43) |
1dbse1jc | |
wh0cd5288065 |
  Adaugat de: JohnJex |
19 Septembrie 2017 (03:11) |
igieqhuc | |
https://paydayloans.us.org/ - payday loans |
  Adaugat de: JohnJex |
19 Septembrie 2017 (19:51) |
tkhauyoc | |
https://paydayloans.us.org/ - easy payday loans online |
  Adaugat de: JohnJex |
20 Septembrie 2017 (11:00) |
mrlgible | |
https://paydayloans.us.org/ - online payday loan |
  Adaugat de: JohnJex |
21 Septembrie 2017 (10:51) |
wufniosl | |
https://paydayloans.us.org/ - pay day loans |