Hristos a îmviat ! Lumina învierii sa vã cãlãuzeascã viaþa !

De cea mai mare Sãrbãtoare a creºtinãtãþii – Învierea Domnului – „atârnã mântuirea noastrã”. „Paºtile nostru, Hristos, S-a jertfit pentru noi” (Corinteni 5,7; Efeseni 2, 13-14), iar „prin Învierea Sa ne-a trecut pe noi din din moarte la viaþã” (Ioan 3, 14).
Taina Învierii Domnului a fost descoperitã din cele mai îndepãrtate timpuri patriarhilor, proroocilor ºi drepþilor din Legea Veche, iar mãrturie stau scrierile Sfintei Scripturi. Vorbind despre Învierea Mântuitorului consemnatã în repetate rânduri în Vechiul Testament, pãrintele arhimandrit Cleopa spunea într-una dintre predici: „(...) proorocul ºi împãratul David se veselea cu nãdejdea Învierii Domnului ºi cã nu va fi lãsat la iad sufletulul lui ºi zicea: «Pentru aceasta s-a veselit inima mea ºi s-a bucurat limba mea, dar încã ºi trupul meu se va sãlãºlui întru nãdejde. Cã nu Vei lãsa sufletul meu în iad, nici Vei da pe cel cuvios al Tãu sã vadã stricãciunea»„ (Psalmi 15, 9-10; Fapte 2, 26-27).

În Noul Testament, Mântuitorul le-a vestit ucenicilor patimile ºi Învierea Sa: „Fiul Omului trebuie sã pãtimeascã multe ºi sã fie defãimat de bãtrâni, de arhierei ºi de cãrturari ºi sã fie omorât, iar dupã trei zile va învia” (Marcu 8, 31). „Iatã, ne suim la Ierusalim ºi se vor împlini toate cele scrise de prooroci despre Fiul Omului, cãci va fi dat pãgânilor ºi va fi batjocorit ºi va fi ocãrât ºi scuipat. ªi dupã ce Îl vor biciui, Îl vor ucide; iar a treia zi va învia” (Luca 18, 31-33).

Despre Taina Învierii Domnului, Sfânta Evanghelie de la Matei spune: „Dupã ce a trecut sâmbãta, când se lumina de ziua întâi a sãptãmânii (duminicã) au venit Maria Magdalena ºi cealaltã Marie ca sã vadã mormântul. ªi iatã s-a fãcut cutremur mare, cãci îngerul Domnului, coborând din cer ºi venind, a prãvãlit piatra ºi ºedea deasupra ei. ªi înfãþiºarea lui era ca fulgerul ºi îmbrãcãmintea lui albã ca zãpada. ªi de frica lui s-au cutremurat cei ce pãzeau ºi s-au fãcut ca morþi. Iar îngerul, rãspunzând, a zis femeilor: «Nu vã temeþi, cã ºtiu cã pe Iisus cel rãstignit Îl cãutaþi. Nu este aici; cãci S-a sculat, precum a zis. Veniþi de vedeþi locul unde a zãcut. ªi degrabã mergând, spuneþi ucenicilor Lui cã S-a sculat din morþi ºi, iatã, va merge înaintea voastrã în Galileea; acolo Îl veþi vedea»„ (Matei 28, 5-7).

Sfântul Apostol Ioan Evanghelistul, vorbind în Sfânta Evanghelie despre arãtarea Domnului dupã Înviere, mãrturiseºte: „Maria stãtea afarã, lângã mormânt, plângând. ªi, pe când plângea, s-a aplecat spre mormânt ºi a vãzut doi îngeri în veºminte albe ºezând, unul cãtre cap ºi altul cãtre picioare, unde zãcuse trupul lui Iisus. ªi aceia i-au zis: «Femeie, de ce plângi? Pe cine cauþi?» Ea le-a zis cã au luat pe Domnul meu, ºi nu ºtiu unde L-au pus. Zicând acestea, ea s-a întors cu faþa ºi a vãzut pe Iisus stând, dar nu ºtia cã este Iisus. Zis-a ei Iisus: «Femeie, de ce plângi? Pe cine cauþi?» Ea, crezând cã este grãdinarul, I-a zis: «Doamne, dacã L-ai luat Tu, spune-mi unde L-ai pus ºi eu Îl voi ridica». Iisus i-a zis: «Marie!» Întorcându-se aceea I-a zis evreieºte: «Rabuni!» (adicã Învãþãtorule!). Iisus i-a zis: «Nu te atinge de Mine cã încã nu M-am suit la Tatãl Meu. Mergi la fraþii Mei ºi le spune: Mã sui la Tatãl Meu ºi la Tatãl Vostru ºi la Dumnezeul Meu ºi Dumnezeul vostru.» ªi a venit Maria Magdalena vestind ucenicilor cã a vãzut pe Domnul ºi acestea i-a spus ei”. (Ioan 20, 11-18). Dupã ce S-a arãtat mironosiþelor, Mântuitorul s-a arãtat la doi ucenici – Luca ºi Cleopa, apoi lui Petru, iar în seara Sfintelor Paºti s-a arãtat celor 11 ucenici adunaþi laolaltã, suflând peste ei Duh Sfânt, dându-le har apostolic ºi preoþesc ºi puterea iertãrii pãcatelor.

Ce trebuie sã nu uitãm despre Sãrbãtoarea sãrbãtorilor? Sã luãm aminte la cuvintele pãrintelui Cleopa: „Învierea Domnului nostru Iisus Hristos este învierea noastrã, este sfârºitul ºi cununa Evangheliei Lui Hristos. Dacã Hristos n-ar fi murit ºi înviat pentru noi, zadarnicã ar fi fost credinþa noastrã, nãdejdea ºi viaþa noastrã, cãci fãrã Înviere, moartea ºi pãcatul nu pot fi biruite”.