E vremea bujorilor.....

Bujor lemnos (Paeonia suffruticosa, Paeonia rockii)

Introducere

Bujorul arborescent este o planta absolut incantatoare, originara din China, Tibet, dar nu se mai gaseste in salbaticie. A fost folosit ca planta medicinala in perioada Han (206 IH-221DH), ca planta decorativa in perioada dinastiei JIN si SUI (265-618 DH).

In China au fost cunoscute peste 1000 de cultivaruri. Chiar si astazi este simbololul al bogatiei si ocupa un loc major in gardini. Este un arbust foarte robust si rezistent la frig, cu mai multe tulpini, cu crestere erecta pana la larga. Atinge pana la 150-200 cm inaltime. Frunzele sunt bipenate, de 10-25 cm lungime, cu foliole lat ovate, cu 3-5 lobi, rar intregi, in general petiolate, cu petiolul de 5-10 cm. Partea dorsala glabra, cu nuante albastrui. Florile solitare sunt foarte mari (la formele de cultura ajung si la 30 cm) de culoare alba sau in nuante de roz, rosu, purpuriu si chiar galben. Filamentele staminelor rosii- violacei, la varf devenind albe; carpele 5, des pubescente. O planta poate avea 50 de flori si chiar mai multe.

Habitat ecologic

Bujorii arborescenti salbatici sunt plante lemnoase tipice zonei temperate. Distibuita lor in natura este concentrata in zonele muntoase sud-vestice ale Chinei, la altitudini de peste 2500 m peste nivelul marii si in zona central-nordica a platoului Loess. Varietatile introduse in cultivare s-au adaptat foarte bine in ambiente temperate, avand tendinta sa creasca mia inalte in zonele mai reci si mai uscate comparativ cu cele toride si umede. Se cultiva la soare, dar tolereaza si semiumbra.

Caracteristici biologice

Arbustii de Paeonia infloresc an de an, fara intrerupere, putand atinge varste inaintate, de peste 100 de ani. Perioada infloririi difera de la o varietate la alta, fiind in general de 3-10 zile pentru o floare individuala, perioada infloririi la o planta matura fiind de cca. 25-30 de zile. Momentul in care incepe inflorirea, lungimea perioadei de inflorire si calitatea florilor depind de varietate, de conditiile meteo si de mediul de cultivare.

Frunzis: foios, alternant, dublu-penat, verde deschis pana la verde albastrui.

Flori:

Forma florilor - exista in principal 11 forme de floare:

1. Singulara: 1-3 rozete de petale normale, care sunt largi, plate, cu o forma larg ovata, ovoida sau obovata. Stamine normale, pistile normale, fertile.

2. Lotus: petale largi, ordonate in 4-5 rozete usor intersectate, formad o floare cu aspect de lotus. Stamine si pistile normale.

3. Crizantema: 6 rozete si chiar mai multe. petalele descresc gradual in marime, spre centru. Stamin enormale sau mai putine, petaloid in centrul florii, pistile normale.

4. Trandafir: petalele in general mai lungi decat la forma de crizantema, devin mai mici de la exterior catre interior. Majoritatea staminelor disparute, pistile normale, usor petaloide, reduse sau complet disparute.

5. Floare prolifica o suta : floarea are aparenta a doua sau mai multe flori individuale, intersectate sus-jos. Sub-sectia 100 de patele include formele: singulara, lotus, crizantema si trandafir.

6. Stamine aurii : 2-3 rozete de petale mari si drepte. Stamine galben-aurii, stralucitoare, antere largi. Pistil normal.

7. Anemone: 2-3 rozete de petale largi si drepte. Staminele complet petaloide au devenit inguste. Pistile normale sau reduse.

8. Cerc auriu: 2-3 rozete exterioare largi si petale mari. Majoritatea stamilelor petaloide dar o rozeta de stamine normale ramane ca un cerc auriu intre petalele interioare si petalele exterioare largi. Pistile normale sau petaloide sau reduse.

9.Coroana: Petale exteroioare largi, extinse. Stamine complet petaloide de obicei parand ca devin mai largi de la exterior la interior, cateodata amestecate cu cateva stamine petaloide incomplete, ca matasea. Pistilele sunt petaloide, reduse sau complet disparute. Centrul florii este mai proeminent, formand o coroana.

10.Globulara: Toate staminele sunt foarte petaloide cu forme si dimensiuni similare cu cele ale petalelor normale. Pistile petaloide sau reduse. Toata floarea seamana cu o minge.

11. Floare prolifera Coroana: aici sunt forme diverse ce au aspectul uneia sau mai multor flori individuale ale ale sub-sectiei Coroana, intersectate de sus pana jos. Sub-sectia Coroana include formele: Stamine aurii, Anemona, Cerc auriu, Coroana si Globular.

Culoarea florilor

Culorile bujorilor arborescenti sunt variate si intense. Exista 8 categorii monocromatice: alb, galben, roz si rosu, purpuri, negru (purpuriu inchis) si albastru (albastru-roziu) si verde. Exista si tipuri cu doua culori, una curgand in alta si tipul multi-color care ste versicolor. Exista cateva diferente in tipul unei culori, cum ar fi varietatile de rosu, care includ rosu deschis, stralucire de piersica, magenta, rosu luminos, rosu-aprins, rosu-purpuriu, etc.

Inflorirea

Bujorii lemnosi incep sa infloreasca in primele zile din aprilie, inflorirea durand 25-30 de zile, pana in primele zile de mai. Pentru a fi mai rigurosi in privinat momentului infloririi, chinezii denumit varietatile in 3 moduri, functie de data infloririi:

- varietati timpurii (primele doua saptamani din aprilie)

- varietati ce infloresc la mijlocul sezonului (ultimele doua saptamani din aprilie)

- varietati tarzii (sfarsit de aprilie-inceput de mai)

O primavara calduroasa devanseaza infloritul, pe cand una racoroasa il amana. In timpul infloririi vanturile usacte si calde sau ploaia excesiva scurteaza perioada infloririi si afecteaza florile. In conditii de controlate de om, bujorul arborescent infloreste lunar.

Parfumul

Majoritatea varietatilor sunt parfumate, unele delicat, altele moderat iar parfumul altora este foarte puternic. Parfumul insa depinde si el de conditiile atmosferice si de mediul de cultivare.

Tipul arbustului

Aspect: arbust mic cu crestere dreapta, rar ramificat cu ramuri groase si rigide. Dimensiuni : 1-1.5 ( pana la 2.5) m inaltime si largime.

In mod natural arbustul de bujor formeaza un manunchi de tulpini de la nivelul solului. Din cauza diferentelor de divergente unghiulare a ramurilor, lungimii internodurilor, vitezei de crestere a lastarilor tineri, forma si inaltimea plantelor difera, fiind grupate in 3 categorii:

1. Tipul erect : ramurile cresc in sus, formand unghiuri mici, in general <30grade. Distanta dintre noduri pe ramurile de un an este comparativ lunga. Datorita cresterii rapide si viguroase, tufa este inalta si dreapta

2. Tipul extensinv: ramurile se intind spre exterior la unghiuri de 50-60 garde fata de verticala, astfel incat largimea plantei este in mod semnificativ mai mare decat inaltimea ei. Din cauza ratei mici de crestere, lungimea dintre noduri este mai mica si rata anuala de crestere este si ea mai mica. Sunt tufe solide, ce pot fi plantate si in ghivece.

3. Tipul semi-extensiv: unghiul divergentei ramurilor, distanta dintre noduri si productivitatea anuala de ramuri in cazul acesta este intermediara intre cele doua tipuri anterioare.

Fructe: pastai maro cu seminte negre uleioase.

Radacina: carnoasa, raspandire superficiala, foarte sensibila la tulburari, nu tolereaza competitia cu alte radacini.

Plantare, Cultivare

Ati achizitionat un bujor lemnos cu radacina nuda. Acum va faceti griji cum sa-l plantati si cum sa aveti grija d el.

Cum alegeti amplasamentul:

Prefera pozitii calduroase. Asezare : umbra partiala - bujorul dumneavoasta are nevoie de cel putin 4 ore de soare pe zi. A nu se planta in zonele reci la umbra, din cauza ingheturilor tarzii. Infrunzeste foarte devreme.

Soluri :Orice sol cu pH neutru sau usor alcalin este adecvat. In general prefera un sol fertil, fara a necesita insa mari cantitati de materie organica. Solul argilos, calcaros sau nisipos sunt potrivite cu conditia ca iarna sa nu devina prea umede sau vara prea uscate. Prefera solurile minerale si cele moderat uscate, cele umede dar foarte bine drenate. Valoarea optima a pH-lui este de 6-8. Nu rezista pe solurile bogate in humus.

Asigurati-va ca amplasamentul ales are un drenaj adecvat. Nimic nu omoara un bujor lemnos mai rapid decat apa ce stagneaza la radacina lui.

Cum plantati:

- Inainte de plantare inmuitai radacinile plantei cateva ore. Putei utiliza si orice stimulator comercial de inradacinare.

- Sapati o gropapa cu adancimea mai mare adanca decat lungimea radacinilor. Pe fundul gropii faceti o mica movilita din pamant fin.

- Amplasati planta cu radacinile rasfirate peste movilita.

- Plantati astfel incat punctul de intalnire al radacinilor cu tulpinile sa fie mai jos cu 8-10cm fata de nivelul solului. Se acopera planta cu pamant cu 5cm peste acest punct.

- Se preseaza ferm solul, pentru a elimina aerul. Se aplica mulci in jurul plantei, formandu-se o mica ridicatura, pentru ca apa sa nu stea.

- Se uda bine.

Cum intretineti:

Bujorul arborescent este rezistent la frig, dar ceva precautii trebuie luate totusi in iernile in care temperatura coboara sub -30?C. Se vor proteja tufele cu mulci. Vanturile patrunzatoare pot si ele afecta planta. Puteti proteja in acest caz prin prin palsarea unei bariere in fata, prin impachetare sau alte metode.

In prima primavara de la plantare bobocii florali se recomanda a fi indepartati, pentru a permite plantei sa-si foloseasca resursele pentru dezvoltarea radacinilor si a frunzisului.

Este recomandat sa fertilizati de doua ori pe an : o data in primavara, cand se observa noile cresteri si a doua oara dupa caderea florilor. Puteti folosi orice fertilizator cu eliberare lenta sau fertilizator solubil 10-10-10 sau 20-20-20. Este recomandat si un fertilizator cu azot mai putin si fosfor mai mult. De asemenea se poate folosi faina de oase sau alte produse naturale.

Tunderea nu este necesara, doar ramurile moarte trebuie tunse, cel mai bine in februarie. Daca ati achizitionat un arbust obtinuta prin divizare nu trebuie sa va faceti griji cu privire la lastarii lacomi. Daca insa bujorul dumneavoastra este obtinut prin altoire, va trebui sa-l monitorizati an de an si, in caz de nevoie sa tundeti lasatrii porniti din zona radacinilor.

Caracteristici :suficient de tolerant la inghet, plantele cele mai in varsta rezista la temperaturi de -24 grade C. In ciuda faptului ca infrunzeste foarte devreme, rezista la ingheturile tarzii.

Bujorii arborescenti pot fi cultivati cu succes si in ghivece mari (de cel putin 30cm in diametru in primii ani).

Singura bola a bujorilor lemnosi se manifesta prin aparitia unor leziuni maronii ce pot apare primavara devreme la baza noilor cresteri sau pe boboci. De indata ce se observa acest lucru, se indeparteaza prin taiere partile bolnave si se stropeste intreaga planta cu un fungicid sistemic continand carbendazim. Se va repeta tratamentul la intervale de 10 zile, pana la stoparea bolii. Sporii acesti boli fungice pot supravietui iernii, de aceea este recomandat sa indepartam toamna frunzele si sa le ardem. Daca s-a plantata adanc, se respecat o buna igiena si se monitorizeaza planta, boala va aparea doar ocazional si numai rar va putea afecta o planta matura.