Una din cele mai frumoase comune din România : Vorona , Județul Botoșani

Vorona  -  strãveche vatrã de culturã și credințã strãmoșeascã .

Locul este renumit în întreaga þarã graþie întinselor sale pãduri seculare, precum ºi pentru zestrea spiritualã greu de egalat. Aici, încã din veacul al XVI-lea, ºi-au gãsit loc de închinãciune o seamã de cãlugãri ruºi, izgoniþi din patria lor. Ei sunt cei care au pus bazelele aºezãmântului mãnãstiresc de astãzi de la Vorona. Aici a vieþuit ºi Cuviosul Onufrie, canonizat de Biserica Ortodoxã Românã în 2005. ªi tot la Sihãstria Voronei a intrat ca frate în mãnãstire, în anii 1929-1931, cel care avea sã devinã patriarh al României, vrednicul de pomenire patriarh Teoctist Arãpaºu.
Astãzi întreg complexul mãnãstiresc de la Vorona este înscris pe lista monumentelor istorice, fiind unul dintre obiectivele turistice cele mai vizitate din întreg judeþul Botoºani.

http://ziarullumina.ro

Ce pot vedea în Vorona ? La doar 8000 de suflete, în comuna Vorona sunt 15 biserici și 2 mãnãstiri: Mãnãstirea Vorona, mãnãstire de maici ºi Mãnãstirea Sihãstria Voronei, schit de cãlugãri. Sihãstria de cãlugãri Vorona a apãrut dupã ce pe la 1503 au început sa se așeze aici monahi romani din pãrțile Moldovei și Banatului împreunã cu schimnici ruºi ºi greci. În jurul schitului, Mihail Sturza a construit în 1835 dependințele monahale. Fântâna domneascã de la Mãldãrãºti s-ar putea sa fie prima ctitorie a lui ªtefan cel Mare, amintind de bãtãlia cu Petru Aron. Bisericuța veche de la Icușeni este cea mai veche biserica de lemn din județul Botoșani si este unul din obiectivele introduse într-un circuit turistic numit «Drumul Voievozilor» care leagã obiectivele turistice din mai multe localitãþi: Iaºi-Târgu Frumos-Rãdeni-Frumuºica-Flamânzi-Coºula-Sihãstrie-Vorona-Tudora-Curteºti-Botoºani-Agafton-Baisa-Suceava. Specific local Voronenii sunt oameni cu frica lui Dumnezeu, dar si mari iubitori de cântec ºi joc, satul fiind situat într-o zonã folcloricã bogatã. Nu a pãstrat nimeni mai bine ca ei datinile ºi obiceiurile de iarnã. Plugușorul, Semãnatul, Cãiuții, Capra, Mascaþii, Ursul sunt doar câteva din jocurile la care participa întreaga comunitate. Dansurile populare ºi costumele naþionale locale sunt mândria localnicilor, iar in comunã mai exista încã meºteri populari în domeniul þesutului si cusutului. Împletitul de nuiele ºi pãnuºi, confecționarea de veste populare si cioplitul in lemn sunt alte îndeletniciri ale meșterilor din zona. În sat, a trãit si creat meºterul popular Gheorghe Țugui, ale cãrui mãºti se gãsesc azi în multe muzee din þarã ºi în colecþii personale din România ºi de peste hotare. Dupã vizitarea atâtor lãcașe monahale poate ați dori sã gustați Turta cu julfa sã astâmpãraþi foamea. Dar trebuie sã fiþi aici în Ajun de Crãciun pentru ca doar acum se mãnâncã, de altfel aceasta prãjitura se mai numește ºi Scutecele Domnului - http://satefrumoase.ro/?page_id=179